luni, 22 iulie 2013

Nutrition & Physical activity

sau raportul dintre aportul de calorii şi caloriile consumate
- 6 săptămâni x 2 module, a început în 15.07.

1. nutrition + physical activity => îmbunătăţirea calităţii vieţii
2. assessing nutrition, physical activity & body composition
- body composition = fat mass & lean mass (= muscle mass, bone mass, water content)

duminică, 21 iulie 2013

You only live once

Şi ar fi cazul să înţeleg asta. 

15 sept, "ai grijă de tine", mi-e dor de voi, într-o zi am să vă uit de tot, Cătălin şi dl Ja.
Nume dintr-o altă lume, Rol.
Căsătorii, copii, am 27.
Profile de Facebook.
Playlist din bucăţi.

You only live once, aşa că ar fi cazul să profit, să râd acolo unde sunt, să iau ce-mi place, să fac lucrurile la care visez, să încerc, să eşuez, s-o iau de la capăt sau să încerc altceva.
You only live once, aşa că ar fi cazul să renunţ la ciorne.

vineri, 19 iulie 2013

And so it ends

Letting go is hard. Îmi plăcea ce făceam la fel de mult cum aveam nevoie de o vacanţă. O am acum şi încă mai aştept să profit de ea. Munca nu era grea, Bogdan se va descurca de minune. Să fi rămas acolo, la firma lor, nu m-ar fi ajutat cu nimic. Îmi luam banii lună de lună, stăteam într-un apartament ales de ei, într-o zonă aleasă de ei, cu mobilă aleasă şi aranjată de ei, bântuiam un oraş pe care începusem să-l accept şi să-l iubesc şi n-aş fi obţinut permisul de muncă pt că eram angajată în Ungaria. Îmi auzeam colegii la telefon, visam că voi merge cu ei în Olanda sau măcar la focul de artificii, aş fi rămas singură. Singură sunt şi aici, n-am sunat pe nimeni.
Drumul de întoarcere a fost frumos: o ultimă dată Köln, zgârie-norii din Frankfurt şi podul peste Main şi drumul care se continua de-a lungul râului, Mannheim, unde mai toate obloanele sunt trase. Am văzut Germania cu alţi ochi: firme ale căror nume se regăseau pe facturi, oraşe pe care le-am scris pe plicuri, Sinsheim, Satteldorf şi sediul Leonhard Weiss chiar la autostrada, Fürth... Şi Nürnberg: am trecut prin oraş, lângă o statuie care şedea pe bancă aţipise cineva. Se-ntunecă mai repede în sud, mult mai repede la noi. Am trecut în Austria, în Ungaria, în România, faţate sfărâmicioase, câmpuri arse, încerc să-mi dau seama ce e altfel la noi, drumul nu se mai termină, buna mea dispoziţie da, Doamne, în sfârşit Sibiu, nu îmbrăţişez pe nimeni, bodogăn cu voce tare, de ce m-oi fi întors?!, lăsăm în urmă curcubelul de deasupra Sibiului, pe sub care a decolat un avion de la Tarom, las în urmă colegii de autocar, las în urmă totul şi-acum poftesc cartofi prăjiţi.