miercuri, 8 octombrie 2014

Cireaşa de pe tort

Am impresia că e marţi. 
Am pierdut autobuzul. 
Şi nu-mi amintesc să mă fi pontat ieri de ieşire.

A doua săptămână de lucru şi plouă cu oferte de angajare. Translator la stb. Support IT la... stb. Asistent manager (tot un rahat e, cu toate că sună pompos) la pas - dac-ai ştii, cucoană, că am plecat de-acolo din seria să plătească pt că sie hat Scheiße gebaut şi pentru că sfârşit de proiect...
Câteva luni in Germănica, posibil Koblenz, mi-ar fi plăcut. Şi asta în dimineaţa când am vrut să-mi dau demisia. Pentru că, cu o zi înainte, în şedinţă, mi s-a explicat cum odată [sau "o dată"?! ieri am scris "mi-e dor" legat...] ce ai lucrat la alv nu mai poţi de dragul firmei (mie mi-au fost dragi doar oamenii, unul mai exact şi tocmai cu el n-am vorbit şi nu vorbesc mai deloc şi văd că-i supărat şi nu ştiu ce să fac) şi cum mi s-a făcut o favoare, iar superiorul meu direct a luat şuturi în fund ca să fiu primită înapoi.
Miha, dacă-mi spuneai asta la telefon, nu acceptam. Sau poate de frică, motivul pentru care nu mi-am dat demisia a doua zi la prima oră, tot aş fi acceptat.

Şi H.: E. mi-a scris luni că vine, B. a sunat marţi, i-au făcut cu mâna.

Iar azi, cireaşa de pe tort: Gern möchten wir Sie persönlich kennenlernen und laden Sie zu einem Vorstellungsgespräch am Donnerstag, 16.10.2014 um 14:30 Uhr in unsere Geschäftsstelle ein. În Bremen.

Ce să fac?

Niciun comentariu: